1. Pe ce ţi-aşezi tu ochii tăi,
în trecerea prin lume?
Ce ţintă au a-tale căi?
Căci poartă, totuşi, nume:
Ori adevărul luminos,
ori negura minciunii;
ori calea Domnului Hristos,
ori calea stricăciunii.

R: Dragul meu, dragul meu,
cercetează-te, cercetează-te!
Azi te-ndeamnă Dumnezeu!

2. În inimă ce-aduni cu foc?
Ce gânduri te frământă?
La cine-n suflet faci tu loc?
Ce doruri te încântă?
Ori pe Isus Îl ai în trai,
Mântuitor şi Mire;
ori pofta firii-o-mbraci ca strai
și-i ești sub stăpânire.

3. Nu pierde-acest prilej venit!
E-un timp de cercetare!
Isus, prin harul Său sfinţit,
îţi dă o nouă stare.
Încrede-te în El deplin
sfinţeşte-L Domn în viaţă!
Curând în cerul Său senin
ÎI vei vedea în faţă!

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 254